Aspecte legislative

Câteva menţiuni despre drepturile gravidelor şi mămicilor din România 

        O să le amintesc doar succint, deoarece există site-uri foarte bine documentate în această privinţă, cum ar fi http://mamici.blogspot.com/ sau http://forum.desprecopii.com/forum/forum.asp?FORUM_ID=4.

 Pentru gravide – cu condiţia ca acestea să fie angajate în cadrul unei întreprinderi/societăţi comerciale/companii:

-         reducerea programului de muncă cu ¼, fără prejudicii aduse salariului

-         dreptul de a beneficia de două zile (lucrătoare) libere pe lună (16 ore), în vederea efectuării de investigaţii medicale specifice sarcinii, fără prejudicii aduse salariului

-         medicamente compensate

 Pentru mămici:

-         prima de naştere (alocaţie nou-născut) – în prezent, în cuantum de 230 de lei, se acordă tuturor mămicilor, indiferent dacă au fost sau nu încadrate în câmpul muncii, pentru primii 4 copii născuţi vii

-         trusoul nou-născutului – în cuantum de 150 de lei, se acordă tuturor mămicilor

-         alocaţia de stat pentru copii – în cuantum de 200 de lei/lună, plătibilă până la vârsta de 2 sau 3 ani, după care, până la vârsta de 18 ani, este de 42 de lei/lună

-         indemnizaţia de creştere a copilului

 Aceasta se acorda, până acum ceva vreme, numai mămicilor care au lucrat cu carte de muncă timp de cel puţin 12 luni înainte de naşterea copilului, indiferent dacă programul de lucru a fost de 2 ore, 4 ore, 8 ore sau mai mult. Mai exact, în lege se foloseşte sintagma „venituri impozabile”. Veniturile impozabile implică realizarea de venituri supuse atât impozitului pe venit, plătit la Finanţe, cât şi „impozitării”, ca să spun aşa, de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Casa de Pensii şi Şomajul. Atenţie la acest aspect, nu este de ajuns ca o persoană fizică – a se citi orice simplu cetăţean - să îşi plătească singură contribuţia la Fondul de Sănătate.

        Indemnizaţia de creştere a copilului se acordă lunar, pe o perioadă de 2 ani, dacă este vorba despre un copil fără probleme, şi de 3 ani, dacă este vorba despre un copil cu handicap.

        Intrarea în concediul de creştere a copilului este condiţionată de efectuarea concediului de sarcină şi lăuzie, cu o durată de 126 de zile, dintre care sunt obligatorii doar 42 de zile DUPĂ naşterea copilului, adică concediul de lăuzie. Acest concediu se plăteşte cu 85% din media veniturilor brute din cele 6 luni anterioare intrării în acest concediu, suma fiind neimpozabilă. Însă legea prevede posibilitatea ca, pentru minimum 6 săptămâni, restul de 15% să fie compensat de către angajator, ceea ce înseamnă că persoana în cauză poate primi, pentru cel puţin 6 săptămâni, un salariu de 100%. În CIC se intră după aceste 42 de zile.

        Suma primită lunar de mame pe perioada CIC este fie 600 de lei, fie 85% din media veniturilor nete din cele 12 luni anterioare naşterii copilului, dar nu mai mult de 4.000 de lei, oricare variantă este mai avantajoasă pentru mamă.

        Cele mai importante modificări ale legii sunt:

1. Acum pot beneficia de CIC şi de indemnizaţia lunară de 600 de lei şi elevele şi studentele, cu condiţia să urmeze cursuri de zi în cadrul unei instituţii de învăţământ acreditate şi să nu aibă întrerupere de studii – gen repetenţie, îngheţare an, excepţie făcând întreruperile din motive medicale.


2. Mamele de gemeni, tripleţi sau mai mulţi copii născuţi simultan beneficiază de 600 de lei în plus începând cu cel de-al doilea copil. Deci 85% sau 600 de lei pentru primul copil + 600 de lei pentru fiecare dintre următorii copii născuţi simultan.

 -         plata unui salariu mediu pe unitate, acordat de către angajator mamei, la naştere – de reţinut că sunt destui angajatori care... se fac că plouă.

De menţionat şi că în CIC poate intra şi tatăl, dacă această variantă este mai avantajoasă pentru cuplu, beneficiind el de indemnizaţie. În această situaţie, însă, copilul trebuie să fie cel puţin recunoscut de către tată (numele tatălui să apară pe certificatul de naştere al copilului) şi să se afle în întreţinerea acestuia.

 -         stimulent de 100 de lei/lună, dacă mama/tatăl decide să se întoarcă mai repede la serviciu

 Acum, este cazul să fac o precizare. De la depunerea dosarului cu acte pentru alocaţii, trusou şi indemnizaţie trece mult, ba chiar foarte mult timp, mai ales dacă este vorba despre o mămică în dificultate financiară. Exemplul meu: Daria s-a născut în  decembrie 2008, eu am depus dosarul pentru indemnizaţie în aprilie - nu l-am putut depune în martie, deoarece se schimbaseră formularele şi a trebuit refăcut, iar primii bani, plătiţi retroactiv, este adevărat, au intrat în... iulie. Cum se descurcă o mămică fără prea mult ajutor din partea rudelor sau a prietenilor? Chiar nu ştiu...

 Şi, ca să nu fiu părtinitoare, trebuie să spun că şi tăticii au dreptul la 5 zile lucrătoare de concediu de paternitate, pentru a sta cu proaspăta mămică şi a se acomoda cu statutul de tătic. La aceste 5 zile se pot adăuga încă 10, dacă tăticul a urmat un curs de puericultură, fapt dovedit prin adeverinţă de la medicul de familie. Concediul de paternitate este plătit integral.